Most Popular

Facebook Subscribe

FB Like Box

Articole

Vinurile bio si viticultura ecologica

Vinurile bio si viticultura ecologica

In ultimul timp cuvintele “ecologic”, “biologic” sau “organic” au început sa facă tot mai mult parte din vocabularul nostru cotidian, insotite fie de “agricultura”, “alimente” sau, mai nou, de “vin”.

Cele trei sunt sinonime in limba romana si se referă la produse obținute din agricultura ecologică (termenul de “agricultura ecologica” fiind un termen protejat, atribuit Romaniei de UE). Agricultura ecologică sau biologica se poate defini ca un sistem de producție care încurajează societățile agricole sa-si administreze resursele intr-un mod ciclic si sa-si sporească fertilitatea si activitatea biologica a solului, printr-o crestere a calitatii si cantitatii materiei organice prezente in acesta. Aceasta agricultura, numita si durabila, vizează, in primul rand, restrangerea aportului exterior de ingrasaminte si pesticide sintetice, hormoni si substante anabolizante, in scopul conservarii solului si a rezervelor naturale, contribuind astfel la protecția mediului înconjurător. Ca rezultat al acestei activități, agricultura ecologică vizează, de asemenea, creșterea, cultivarea si dezvoltarea organismelor vii pe cale naturală, pentru obținerea unui produs bogat in proteine, lipide, glucide, fibre, vitamine si minerale, produs care sa ne asigure o hrana naturală si sănătoasă. Este de la sine înțeles ca organismele modificate genetic si derivatele lor nu sunt permise in productia ecologica.

Vinuri frantuzesti de renumeAceste produse vor primi, in urma controalelor organismelor de inspectie si certificare, un certificat de produs ecologic, in urma căruia producătorii le vor eticheta cu mentiunea “ecologic”. Tot acest proces înseamnă, de fapt, ca cel putin 95%din ingredientele produsului au fost obținute conform metodei de producție ecologice.

Astfel, viticultura ecologică sau bio, are in vedere aceeași metoda de producție, care se poate traduce aici printr-o ameliorare a solului doar cu ingrasaminte naturale pentru obținerea acelor struguri sănătosi, de cea mai buna calitate. Una dintre regulile viticulturii bio interzice tratarea vitei-de-vie cu pesticide, insecticide sau fungicide, cum am specificat deja, dar permite folosirea altor substante, cum ar fi cele de origine organica sau cele de origine minerală naturală: compusi de origine animala sau/si vegetala, balegar, alge, talas din lemn netratat chimic, carbonati de calciu si de magneziu de origine naturală, sulfati de potasiu, calciu si magneziu de origine naturală, precum si oligoelemente. Sunt permise, de asemenea, si alte substante (tradiționale) cum ar fi laptele degresat sau zeama de urzica.

Desigur costurile in viticultura bio sunt mai ridicate datorită, in primul rând, tratamentului vitei-de-vie, care, fiind natural, trebuie efectuat de mai multe ori pe an. Desigur, ploaia devine aici inamicul numărul 1, pentru ca un astfel de tratament are nevoie de cel putin doua saptamâni (fara ploaie) pentru a putea proteja vita sau/si solul. Aratul si randamentul redus (mai putini strugurii pe butuc) sunt alți doi factori care contribuie la costurile ridicate ale acestei viticulturi.

In România putine sunt podgoriile care s-au incumetat sa practice pana acum viticultura bio. Primul proiect de cercetare despre vinurile bio a fost realizat in 2002 de către  Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă din Târgu Bujor, cărora, insa, nu le-a fost admisă, pe atunci, metoda viticulturii ecologice doar cu patru hectare. Ei au transformat astfel 35 de hectare de Merlot din viticultura conventionala in una bio, dar, care doar de anul trecut se vinde cu eticheta “vin ecologic”. Vinul de la Dealurile Bujorului a fost declasat in tot acest timp si vândut ca vin de masa, din cauza lipsei unei linii de imbuteliere proprie. Faptul ca au reușit sa colaboreze cu o linie de imbuteliere din Iași, nu a facut decât sa ridice si mai mult costurile finale, la ora actuala cantitatile de vin bio vandute cu 11lei/sticla, fiind foarte mici si intr-o concurenta apriga cu celelalte vinuri (6lei/sticla), obtinute dupa metode conventionale, ne-a marturisit Cristina Simion, director al Statiunii de Cercetare.

La polul opus Domeniile Franco-Romane, cunosc o popularitate din ce in ce mai mare datorită viticulturii bio-lunare, o metoda care folosește perioadele de luna noua si luna plină pentru culesul si storsul strugurilor. Certificatele bio au fost deja obținute aici pentru soiurile Riesling, Chardonnay, Merlot, Fetească Neagră şi Pinot Noir, sub numele “Crai Nou”. O alta societate care se poate lauda deja cu trei certificate bio, pentru “Columna”, Feteasca Neagră si Cabernet Sauvignon este SCDVV Murfatlar. Chardonnay Murftlar se afla in acest moment in procesul de conversie, așadar un al patrulea soi bio este așteptat de la acesta Stațiune de Cercetare, care a ajuns anul acesta la 45 de hectare cu vita-de-vie cultivate dupa metodele ecologice.

La Adamclisi, județul Constanța, Vifrana SA Constanța, este gata sa devină cel mai mare producător de vin bio din România. Vinurile cu certificate bio, obținute in 2009, au intrat deja pe piata, in magazinele de specialitate, cu denumirea “Patrician”. Alaturi de soiurile certicate (Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Chardonnay), le așteptam si pe celelalte, Feteasca Neagră, Syrah si Sauvignon Blanc sa intregesca panoplia vinurilor bio oferite de aceasta societate care s-a hotărât sa investească intr-o viticultura ecologica. In 2011 Vifrana SA avea deja doua contracte cu Suedia si Canada pentru exportul de vin bio, acest vin, care se adresează, dupa spusele directorului societății, Vasile Francu, “celor care sunt pasionati de un vin bun si au grija de sănătatea lor.”

Producerea unui vin bio este, fără îndoială, o metoda si o atitudine demne de admirat. Durata de viața a vitei-de-vie este redusă cu o treime din cauza tratamentelor naturale (paradoxal), iar riscurile pierderii întregii producții anuale sunt foarte ridicate. Încet, dar sigur, oferta unui vin obținut din struguri naturali, sănătosi, este din ce in ce mai mare cu toate inconvenientele pe care le presupune investiția si procesul de conversie. Ea presupune la acesta ora 2000 de producători de vinuri bio, la nivel mondial, dintre care aproape jumătate sunt in Franța.

 Nicoleta Légaré.

Pentru mai multe detalii despre viticultura bio:  www.bios.ong, www.rri.ro, www.green-report.ro 

Get Social

  • Week-end cu vinuri noi

  • Ice wine intre Canada, China si Australia

  • Descifrarea etichetelor

  • Vinurile bio si viticultura ecologica

  • Chateauneuf-du-Pape vinul complet

  • Primavara targurilor de vinuri

  • Cum citim etichetele…?

  • Miraval Cotes de Provence, vinul cuplului Jolie-Pitt

  • Degustari de Icewine la Niagara-on-the-Lake

  • Dom Perignon canta si danseaza in ritmuri de “Rose”